Medicii stomatologi consideră în continuare necesară îndepărtarea întregii dentine carioase dintr-un dinte, riscând astfel o posibilă expunere a pulpei și compromițând vitalitatea unui dinte: totuși, nu există dovezi care să susțină acest lucru.¹

Abordarea unei intervenții dentare minime

Acum este o practică acceptabilă să îndepărtați numai dentina carioasă „moale”, adiacentă joncțiunii smalț-dentină, folosind excavatoare manual și menținând distanța de cariile mai profunde și acest lucru va reduce probabilitatea unei expuneri a pulpei.2

Cu toate acestea, este important să înțelegem că nu este necesară o cavitate lipsită complet de carie, deoarece acest lucru va duce la prezența dentinei solide pe podeaua cavității, ceea ce va duce la expunerea tubulilor dentinari care pot provoca durere pacientului.

Fusayama a efectuat cercetări importante la sfârșitul anilor 1970, iar grupul său a clasificat dentina carioasă în două zone: dentină „infectată cu carie” și dentină „afectată de carie”.3 Acest lucru oferă îndrumări cu privire la modul în care histologia leziunii carioase a dentinei poate fi legată de situația clinică.3 Fusayama a susținut îndepărtarea dentinei infectate cu carie, care este substanțial demineralizată, având fibre de colagen denaturate ireversibil și este neremineralizabilă din punct de vedere fiziologic.3 Dentina afectată de carie este lăsată în urmă, deoarece este infectată minim cu bacterii, parțial demineralizată și remineralizabilă fiziologic.3  

Nu există dovezi solide că este de fapt necesară îndepărtarea întregii dentine infectate cu carie. Dacă există smalț prezent la marginile cavității, atunci cariile profunde pot fi „sigilate” doar după îndepărtarea cariilor moi superficiale dacă se folosește un material de restaurare adeziv.4

Fusayama a introdus, de asemenea, conceptul de „stomatologie fără durere”5. Motivul său pentru lăsarea podelei cavității chiar și cu dentină afectată de carie este că tubulii sunt umpluți cu cristale whitlockite formate prin reprecipitarea ionilor de calciu și fosfat pierduți în timpul procesului carios și formează așa-numita „barieră” la pulpa subiacentă.5 El a scris în 1991:

 “Deși medicii stomatologi au crezut până acum că tratamentul cariilor dentare trebuie să fie neapărat însoțit de durere, noul nostru concept de patologie a cariilor dentare relevă faptul că durerea este cauzată de îndepărtarea țesutului care nu ar trebui îndepărtat.”

Minimizarea durerii pacienților

Fusayama a introdus astfel conceptul de stomatologie „fără durere”.5 Dacă numai caria „moale” este îndepărtată cu atenție cu un excavator, atunci aceasta nu va provoca durere pacientului și aceasta este toată intervenția operatorie care este necesară asupra dentinei carioase. Acest lucru va reduce, de asemenea, riscul de sensibilitate post-operatorie, deoarece tubulii dentinari deschiși prezenți în dentina sănătoasă nu vor fi expuși așa cum am menționat mai devreme.

Prin urmare, ar trebui să luăm în considerare adoptarea unei abordări biologice pentru gestionarea restaurării cariilor și a cavității și să vizăm păstrarea vitalității pulpei cu orice preț.

Limitarea generării de aerosoli 

Un risc suplimentar în zilele noastre este relizarea unor proceduri care generează aerosoli la pacienții care ar putea fi infectați cu Covid-19.6 Prin urmare, ar avea sens să se mențină cavitățile de acces cât mai mici dacă se utilizează o turbină de aer, minimizând astfel utilizarea doar prin excavarea atentă a dentinei carioase superficiale, moi, umede, „infectate”.

Vindecarea pulpei dentare cu BiodentineTM

Dacă ne gândim biologic atunci când gestionăm dentina carioasă, atunci ar trebui să ne gândim și la sănătatea pulpei, mai ales dacă avem o carie profundă. Și s-ar putea ca atunci când este prezentă o carie profundă, pulpa să fie „stresată” chiar dacă a răspuns pozitiv la un test de vitalitate (1982, Abou-Rass).7 Dacă credem acest concept, atunci când vom continua restaurarea dintelui, eforturile ar trebui să fie îndreptate către minimizarea stresului suplimentar asupra dintelui și luarea în considerare a încercării de a remineraliza dentina carioasă rămasă pe podeaua cavității înainte de a plasa un material adeziv de restaurare directă.

Procedura Bio bulk-fill va permite aplicarea Biodentine de la nivelul pulpei spre suprafața ocluzală indiferent de cât de adâncă este cavitatea. Este puțin probabil ca reacția de priză a materialelor pe bază de silicat de calciu să streseze pulpa și cimentul silicat de calciu, în special Biodentine™ (Septodont, Saint-Maur-des-Fossés, Franța) poate avea un efect terapeutic de „vindecare a pulpei”.8

Atunci când gestionăm dinți cu carii profunde, este logic din punct de vedere biologic să încercăm remineralizarea și plasarea unui ciment de silicat de calciu „bioactiv”, cum ar fi Biodentine™ (iar pacienții mei îmi vor mulțumi pentru asta) și o restaurare ulterioară cu un material precum rășina compozită directă. Acest lucru poate permite odontoblastelor să stabilească dentina terțiară și potențiala vindecare pulpară.

Chiar dacă restaurarea directă a rășinii compozite nu reușește ulterior, opțiunea pentru o restaurare parțială poate rămâne. Acest lucru poate întârzia apoi un tratament dentar mai invaziv, cum ar fi tratamentul de canal și restaurarea cu un pivot și o coroană, care ar putea eșua în cele din urmă și ar putea necesita extracția dintelui.

Vreți să aflați mai multe despre Biodentine™?  Apăsați aici pentru a accesa pagina noastră gratuită de educație!

Despre autor

Acest articol a fost scris de Dr. Richard M Foxton
Centre for Dental Education, Faculty of Dentistry, Oral and Craniofacial Sciences, King’s College London

 

Referințe:
1. Approaches to caries removal. What the clinical evidence says. Browning WD, Chan DCN, Swift. J.R. ES J Esthet Restor Dent 2013; 25: 141-151
2. Thompson V, Craig RG, Curro FA, Green WS, Ship JA. Treatment of deep caries lesions by complete excavation or partial removal: J Am Dent Assoc 2008; 139: 705-712.
3. Fusayama T. Two layers of carious dentin: diagnosis and treatment. Oper Dent 1979; 4: 63-70.
4. Kidd EAM. How “clean” must a cavity be before restoration? Caries Res 2004; 38: 305-313.
5. Fusayama T (Editor). A simple pain-free adhesive restorative system by minimal reduction and total etching. Ishiyaku Euro-America, Inc.;1993: p1.
6. Izzetti R, Nisi M, Gabriele M, Graziani F. Covid-19 Transmission in Dental Practice: Brief review of preventive measures in Italy. J Dent Res. 2020 Aug;99(9):1030-1038.
7. Abou-Rass M. The stressed pulp condition: An endodontic-restorative diagnostic concept. J Pros Dent 1982; 48: 264-267.
8. Clinical and Radiographic assessment of the efficacy of calcium silicate indirect pulp capping: A randomized controlled clinical trial. Hashem D, Mannocci F, Patel S, Manoharan A, Brown JE, Watson TF, Banerjee A. Journal of Dental Research 2015. 94; 562-568.